Ascultaţi ce vă spun aici, că nu scriu de două ori!
Deci limba de păsărică frateeee… e în trend acum! E ultima fiţă de fiţă. Acum cică să bagi în gură o limbă de păsărică e super mişto… sau o fi fost dintotdeauna, dar eu habar n-am avut, că abia azi am aflat de asta 😏
Cică s-a deschis sezonul de recoltat ciocârlie de câmpie… ştiţi voi… păsărica aia micuţă, micuţă şi drăguţă foc, ce cântă cu sunete dumnezeieşti şi afrodisiatice. Şi li se scoate limba domne, că e la mare căutare printre amatorii gurmanzi de delicatesuri de sezon. Sper totuşi că după ce le împuşcă…
Şi nu se mănâncă şi ele, aşa cum suntem învăţaţi, una câte una, limbă după limbă… ci la grămadă tată, făcute pateu. Dap… Pateu! De limbă de ciocârlie!
Băbăeţ’, să vrei să mănânci limbă de păsărică, fie ea şi de ciocârlie… mie unu îmi pare cel puţin dubios, nu credeţi?
Şi am o bănuială că aşa ceva mănâncă doar afonii sau sopranele de şi-au pierdut vocea, că cine dracu îşi pune mintea cu o păsărică ciocârlie de doar 25-30 grame? O cureţi de fulgi şi de alte alea şi-ţi mai rămân 15-20 grame… Eii, spuneţi şi voi… cât dracu poate cântări limba păsăricii? Juma’ de gram oare?
Bă sincer, chestia asta te pune rău pe gânduri! Chiar aşa s-a ajuns să nu mai avem ce mânca de trebuie să culegem limbă cu limbă din fiecare păsărică să putem avea şi noi un orgasm culinar?
Nu putea bucătăreasa aia de a inventat reţeta asta, că fie vorba între noi, bărbaţii… sigur era femeie… şi cum spuneam, lua naibii o limbă de vacă de 2 kile jumate şi făcea o oală de pateu şi gata?
Trebuie să băgăm vreo 100 de limbi ca să iasă treaba, treabă şi să ne iasă şi nouă de-o cutiuţă de pateu? Da’ cine dracu stă să le numere, că ştiţi cum e în momentele alea… eşti atent la orice altceva numai la numărătoare nu… dar oricum… ţin să atenţionez pe cei ce se ocupă cu aşa ceva… că fix la 440 de mii punct, să vă opriţi…
Nu ştiu cum faceţi, aţi terminat sau nu … reţeta, ăsta e maximum de limbi de ciocârlie pe sezonul ăsta…
Apropo, a gustat careva așa ceva? Să ne spună și nouă ce gust are 😏
Cine nu mă crede uite colea ştirea.
Şi un cântec aici cu împricinata ciocârlie de câmpie
Vă puteți abona prin e-mail pentru postările mele viitoare aici
Mihai Hai Hui Blog 
Mi-a picat și mie știrea sub ochi. La fel de oripilat m-am simțit și eu, mai cu seamă că aici, știm bine, păsărelele își fac cunoscută prezența mai abitir. Ciocârlii, mierle, privighetori, toate cântă pe limba lor, simțindu-se protejate. Nici la noi nu sunt împușcate, însă cam atât. Nu cunosc pe nimeni să meargă cu sacul de mei prin crânguri pentru a le hrăni.
Cred însă că știrea aceea care stă la baza articolului este făcătură și noi am picat în plasă. Știu cum este cu urșii. Avem în pădurile patriei, sunt monitorizați, vine neamțul, plătește bine, împușcă și ia trofeul. Dar ciocârlia? Vânători de ciocârlii? Câte duzini la un pateu? Cine plătește? Cine mănâncă? Și mai ales…cine o împușcă? E cât un pumn, biata de ea. Nu stă în stol ca prepelița, iar o alică dacă îi nimerește capul i-a compromis și limba care e…minusculă. Deci, făcătură de știre pentru a testa pe șerif să-l vadă dacă e la datorie. A fost! 🙂
ApreciazăApreciază
Revin cu scuze la comentariul anterior. Mi-a venit așa de greu să accept că ar fi posibilă o asemenea barbarie, încât am preferat să nu cred. Dar asta nu le salvează pe bietele păsărele. O știre, e o știre. Se putea, nu? să fie și așa cum am sperat eu… Un gazetar cu imaginație de scriitor, ne încearcă nouă simțurile sensibile și inventează această mare trăsnaie. Zău că aș fi vrut să fie astfel! Mai ales că eu aveam un pic de habar de fondul cinegetic pe vremea când eram acasă. Ciocârliile nu se încadrau la această categorie.
Însă nu mai am pretenția că sunt la curent. Și iată că însăși imaginația îmi este depășită de cruda realitate. Pentru că între timp am mai aflat dintr-o sursă (un om căruia nu-i pun la îndoială onestitatea) și lucrurile par să fie exact cum le-a descris Mihai. Cumplit !!! Cred că și dumneata ți-ai fi dorit ca măcar de data asta să nu ai dreptate, nu-i așa?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mdea, stiam… dar nu am vrut sa te contrazic. Si nici nu ti-am dat steluta la comentariu, tocmai de aceea. Cel mai scump, sau printre cele mai scumpe pateuri din lume e cel de limba de ciocarlie… Îhhh! Și totuși eu am vrut sa scriu un articol bazat mai mult pe sexualitate, dar am tot sters pana a ramas ceva trist, nicidecum sexual. Asta e, il lasam asa cum a picat! Șeriful e la datorie in orice condiții, fie fake fie real, fie trist sau sexual 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană